Marinarul viitorului „acostează“ la computerul de birou

articol din cotidianul Cuget Liber.

"Internetul, satelitul şi automatizările au revoluţionat shipping-ul şi meseria de navigator

Ultimele două decenii au adus schimbări majore în shipping. În centrul acestor transformări se află chiar meseria de marinar. Navigatorul de astăzi seamănă tot mai puţin cu cel din secolul XX, ale cărui performanţe se bazau în mare măsură pe abilităţile practice dobândite, pe experienţă.

Revoluţie pe puntea de comandă

Profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale Mircea cel Bătrân, a făcut, pentru cotidianul Cuget Liber, o analiză a transformărilor din domeniul navigaţiei. Flota mondială - spune el - are o cu totul altă structură decât acum 20 de ani. Containerizarea mărfurilor a determinat scoaterea la pensie a generaţii întregi de cargouri. Locul lor a fost luat de o un parc uriaş de nave portcontainer, de dimensiuni tot mai mari.

Criza energetică şi de materii prime a sfârşitului de mileniu stă la baza apariţiei unei flote tinere de tancuri de gaze petroliere şi naturale lichefiate, de produse chimice ori de produse alimentare lichide. Aceeaşi criză a făcut ca mările şi oceanele lumii să fie împânzite cu instalaţii off-shore (platforme petroliere, conducte de petrol şi de gaze, centrale eoliene), dar şi cu nave care le asigură serviciile specializate.

Computerul, Internetul, satelitul şi automatizările au revoluţionat activităţile de pe puntea de comandă şi din compartimentul de maşini, spune Beizadea. Hărţile electronice au luat locul celor tipărite pe hârtie, alfabetul Morse şi staţia radiotelegrafistului au cedat locul comunicaţiilor prin satelit, iar supravegherea şi exploatarea echipamentelor navei sunt realizate de la pupitrul de comandă.

Cadrul normativ al navigaţiei a suferit şi el transformări radicale. Pentru a răspunde provocărilor generate de creşterea volumului transporturilor maritime şi a parcului de nave, dar şi ameninţărilor terorismului şi pirateriei, au apărut reglementări noi privind siguranţa navigaţiei, poluarea, securitatea la bordul navelor, certificarea navigatorilor.

Şocul viitorului

Impactul socio-uman al acestor schimbări este impresionant. Dimensiunea echipajelor s-a redus, de la 40 - 50 de persoane la 14 - 20, relatează profesorul universitar. În continuare, armatorii fac presiuni asupra autorităţilor navale naţionale să admită echipaje de siguranţă mai mici, ţinând cont de noile performanţe tehnologice ale navelor.

Au dispărut câteva specializări marinăreşti, precum cea de radiotelegrafist. Mai important este faptul că se produc transformări de profunzime, chiar în structura competenţelor cerute de profesia de navigator. A crescut ponderea cunoştinţelor şi deprinderilor legate de tehnologiile noi, informatice, de exploatarea sistemelor automatizate. Pe această bază, s-a schimbat şi sistemul de management la bordul navei. Acesta se apropie tot mai mult de cel de tip industrial, bazându-se pe proceduri, pe înregistrarea, transmiterea şi analiza datelor, pe planificare şi comunicare continuă, astfel încât să se reducă riscurile. Activitatea „de birou” ocupă o parte tot mai mare din ziua de muncă a marinarului.

Schimbarea în conţinutul meseriei s-au produs într-un timp prea scurt. Generaţiile mai vechi de navigatori n-au reuşit să se adapteze la timp, spune Beizadea. 60% dintre comandanţi şi şefi mecanici aflaţi la vârste înaintate nu reuşesc să se descurce cu tehnologiile informatice moderne, cu managementul asistat de calculator. Sunt nevoiţi să apeleze la serviciile ofiţerilor tineri, care au asemenea competenţe.

Nava fără echipaj

Schimbările nu se vor opri aici - avertizează profesorul universitar. <<În porturi, ponderea activităţilor industriale este în creştere. Pentru susţinerea lor este nevoie de tot mai multe servicii pe apă. Pe de altă parte, continuă transferul de activităţi de pe uscat pe mare. Astăzi, tot mai multe nave sunt folosite pentru depozitarea petrolului, gazelor şi chiar cerealelor pentru o anumită perioadă de timp. În foarte scurt timp, vom asista la apariţia primelor rafinării petroliere plutitoare şi a navelor - staţii de lichefiere a gazelor. Suprafeţe tot mai mari de apă vor fi ocupate de centralele eoliene, iar extragerea petrolului şi gazelor din zăcă-mintele submarine se va extinde la adâncimi tot mai mari. Turismul maritim îşi va continua creşterea, pentru că luxul de la bordul pacheboturilor devine tot mai ieftin, mai accesibil unor categorii largi de oameni.

Toate aceste schimbări, ce vor fi însoţite şi de altele în plan tehnologic, acţionează în două direcţii: creşte ponderea celor ce lucrează pe mare fără a fi marinari, iar navigatorii vor avea nevoie de un grad de specializare mult mai înaltă, încă de pe băncile facultăţii.

Universităţile trebuie să se adapteze la viitor, să răspundă acestor provocări. E necesară o analiză a structurii competenţelor, dar şi luarea în calcul a noilor specializări cerute de serviciile şi producţia pe mare>>- a declarat Haralambie Beizadea.

Simulator TRANSAS

Nu vor trece prea mulţi ani până când transportul maritim al mărfurilor va fi efectuat de nave fără echipaje. Oamenii se vor afla la bord doar în timpul manevrelor de ieşire şi intrare în porturi, pentru mai multă siguranţă. Comandanţii vor conduce vapoarele prin satelit, dintr-un birou, de pe uscat, transmiţând ordinul aparatelor şi roboţilor.

Omul va plăti scump pentru acest confort tehnologic. Nu va mai simţi bucuria aventurii, nici emoţiile luptei cu vântul şi valurile. O pierdere uriaşă pentru spirit!"