Dupa mai mult de 20-30 de ani in serviciu multe nave ajung in "abatoarele" din sudul Asiei. Un astfel de santier de taiere si reciclare dar in acelasi timp si cel mai mare din lume este cel de la Alang. Alang este un oras din districtul Bhavnagar din regiunea Gujarat, India.
In ultimele trei decenii plajele localitatii au devenit cel mai mare centru de reciclare si taiere de nave la nivel mondial. Alte santiere de acelasi gen exista si in Pakistan la Gadani Beach aproape de Karachi, Aliaga – Turcia, Chittagong – Bangladesh, Dubai – UAE, cateva in SUA si cateva santiere in China care in anii 90 detineau pozitia de lider pe piata de reciclari materiale provenite de la nave.
In prezent in santierul de la Alang se recicleaza 50% din navele venite la taiere pe piata de casari din intreaga lume. Petroliere gigant, port containere, pasagere, mineraliere, cargouri si uneori si nave militare sunt esuate intentionat in timpul fluxului pentru ca mai apoi in timpul refluxului sa fie curatate de tot ceea ce se gaseste de valoare la bord (incepand de la saltele chiuvete si umerase si terminand cu instalatiile de navigatie, cabluri, motoare, generatoare, pompe etc.) iar apoi taiate bucata cu bucata pana cand din nava mai raman doar resturi si o pata de reziduuri.
In prezent in santierul de la Alang se recicleaza 50% din navele venite la taiere pe piata de casari din intreaga lume. Petroliere gigant, port containere, pasagere, mineraliere, cargouri si uneori si nave militare sunt esuate intentionat in timpul fluxului pentru ca mai apoi in timpul refluxului sa fie curatate de tot ceea ce se gaseste de valoare la bord (incepand de la saltele chiuvete si umerase si terminand cu instalatiile de navigatie, cabluri, motoare, generatoare, pompe etc.) iar apoi taiate bucata cu bucata pana cand din nava mai raman doar resturi si o pata de reziduuri.
Problema in cazul acestui santier ca si in cazul majoritatii locurilor in care se desfasoara aceasta activitate apare cand in desfasurarea acestor afaceri intervin ecologistii, care de cele mai multe ori aduc in atentia massmedia internationale dezastrul ecologic cauzat de reziduurile petroliere ramase de la nave si care extermina practic ecosistemul si orice sansa de a se mai regenera. Pana in iunie 1983 cand a inceput activitatea, plaja de la Alang era curata si nu fusese afectata in nici un fel de activitatea umana.
Alt aspect care a adus la aparitia si dezvoltarea acestei locatii si nu numai este forta de munca ieftina din zona la reciclarea unei nave lucrand in acelasi timp peste 300 de oameni, iar in total pe santier lucreaza peste 40.000 de oameni mare parte din ei alcatuind aproximativ 400 de echipe care in schimburi dezansambleaza navele. Conditiile de munca sunt insa deplorabile, fara echipament de siguranta, in acest loc inregistrandu-se zilnic cel putin un accident de munca, care de cele mai multe ori are ca urmare decesul celor implicati deoarece cel mai apropiat spital se afla la peste 50 de km in orasul Bhavnagar.
Pe viitor insa in urma unui parteneriat public numit Delhi Mumbai Industrial Coridor intre guvernul de la Gujarat si cel Japonez, acest santier va fi retehnologizat si finantat de catre japonezi pana cand acesta va ajunge la nivelul cerut de standardele internationale. Acest proiect urmareste sa transforme locatia in cel mai mare santier de reciclare din lume care respecta regulile IMO in domeniu, lucru ce i-a determinat pe unii armatori sa isi vanda navele pentru casare catre celelalte santiere din lume pentru a obtine un pret mai bun pe tona de metal fata de cel de la Alang.
Videoclipurile sunt destul de graitoare vis-a-visde orice aspect al acestor operatiuni.
Ship Beaching I
Ship beaching II
Shipbreakers in Gadani beach, Pakistan
Alang Ship Recycling Street
Operatiuni de reciclare conform normelor IMO si ITF
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
nu uita de reguli!